Su 30 de martzu, sos bascos et sas bascas ant a bogare a campu s'initziativa prus manna chi unu pòpulu faghet pro sa limba sua in tottu su mundu. Ant a partetzipare prus de chentu mìgia persones, chi s'ant a passare dae manu in manu, chene si firmare, unu testimòngiu chi est su sìmbolu de sa limba issoro. Pro undighi dies e deghe notes, in una festa chi at a durare 210 oras, ant a cùrrere prus o mancu 2300 chilòmetros unende sa majoria de sas biddas e tzitades bascas. Sa natzione de sos bascos est in Europa in sa banda de giosso de s'istadu frantzesu e in sa banda de susu de s'istadu ispagnolu.
In su video prus in giosso si podent bìere sas immàgines de sas ùrtimas editziones de sa Korrika.
S'organizatzione cuat unu messàgiu segretu in su testimòngiu, e a pustis de si lu colare de manu a manu mìgias de pessonas, l'ant a lèghere in sa festa manna in ue at a agabbare sa Korrika. Est cunsiderau un'onore mannu giùghere su testimòngiu de linna cun sa bandera basca; in custa manera assòtzios, istitutziones e tzitadinos current unu chilòmetru pro sa limba. Su caminu est organizadu pro sas iscolas populares assotziadas in AEK, s'assòtziu chi faghet su traballu de imparare s'euskera a sos mannos e de los alfabetizare in cussa limba; pro custa giùghere a in antis custas fainas impreant su crowfunding regollende dinari meda fintzas in custa ocasione.
Sa limba basca, su euskera, est istadu a puntu de si nche mòrrere, ma a die de oe custa limba la faeddant torra unu millione de persones. Mancari gasi, segundu s'Unesco est ancora in perìgulu. In medas logos est ufitziale, ma in àteros logos nono, fintzas si si faeddat. Sa Korrika ponet in pare totu sa gente in un'atmosfera de festa. Sos tzitadinos e sas tzitadinas chi istimant s'euskera aprofitant chi s'iniziatiba colat in sas tzitades e biddas issoro pro organizare fintzas àteras initziativas in favore de sa limba issoro e pro giùghere sas rivendicatziones a sas carreras.
Korrika, che a s' assòtziu chi l'organizat (su AEK), est un'initziativa chi naschet dae sa sotziedade tzivile basca, si fachet cada duos annos e ocannu b'at a èssere sa de 20 editziones. In àteras comunidades in ue si faedant limbas minores ant cumentzadu a organizare manifestatziones a trassa de sa Korrika: fintzas in Catalogna, Irlanda, Galles, Bretagna, Galitzia e in sa badde de Aran ant a cùrrere pro s'idioma issoro.
Pro ite s'euskera at bisòngiu de sa Korrika?
S'Euskera at patidu una regressione in su passadu reghente, mescamente in sos ùrtimos tres sèculos. Sos bascos e sas bascas ant aguantadu brullas, multas e corpos ca faeddaiant in euskera. Duncas, sa pissichitzione psicològica in pare cun àteros fatores politicos, giughiat sa gente a lassare sa limba sua pro faeddare s'ispagnolu o su frantzesu. Sas polìticas linguìsticas de s'Ispagna et de sa Frantzia ant traballadu contra a s'euskera, comente ant iscritu su prus de sos linguistas.
S'aneddu est unu de sos sinnos prus malos de sa opressione chi sos bascos e sas bascas ant sufridu pro faeddarent s' euskera. Faeddare custa limba fiat proibidu in sas iscolas, e cando su professore o sa professoressa intendiat a carchi iscolanu faeddende in euskera li daiat s' aneddu, e s'iscolanu depiat fàghere su matessi cun sos cumpàngios e cumpàngias. Lis imparaiant a fàghere s'ispia s'unu cun s'àteru e a sa fine de sa chida a su chi teniat s' aneddu lu castigaiant. In medas sunt arribbados a odiare sa limba issoro e a pustis ant detzididu de non bi l'imparare a is fìgios pro chi no àerent de no bividu su matessi turmentu chi aiant coladu issos e issas. Medas bascos contant comente s'impreu de s'aneddu fiat generalizadu, nessi in sos ùrtimos duos sèculos, e in sos tempos nostros sunt galu bias medas persones chi l'ant connotu.
In s'istadu ispagnolu s'euskera fiat proibidu in totue durante barantannos de ditatura, e sa giustìtzia compudaiat sa limba chi faeddaiat sa gente e podiat pònnere castigos. Ant bogadu s'euskera a fora de sa bida pùblica e a is bascos lis ant bestidu in cherbeddos chi fiat una limba contrària a sa modernidade.
Dae sos annos chimbanta e chin prus fortza dae sos annos sessenta, in Euskal Herria si ant formadu iscolas in sas domos privadas in manera clandestina. Est nàschidu unu movimentu nou pro sa limba. In sos annos setanta, cando s'ambiente polìticu s'est ischidadu, milli e milli persones si sunt chèrfidas alfabetizare in bascu; pro custu su movimentu euskaltzale (chi cheret nàrrere in favore de sa limba basca) at formadu sas iscolas de AEK. A pustis chi est agabbada sa ditatura ispagnola, in su 1980 pro su bisòngiu de finantziare sas iscolas paritzos/as bisadores/as ant pensadu de imbentare sa Korrika.
Fintzas si sunt passados 35 annos dae tando, su euskera no est ufitziale in sa majoria de su teritoriu in ue si faeddat. In cuddos logos s'iscola pùblica no non donat sa possibilidade de istudiare in bascu, e mìgias de pitzinnos et pitzinnas depent fàghere tretu meda, a bortas mìgias de chilometros in totu s'annu pro istudiare in euskera in sas iscolas privadas (ikastolas), in fora dae sas bidas issoro. In sos logos in ue s'euskera est ufitziale, fintzas si ant fatu passos a in antis traballende in pare cun sas istititziones locales, su gubernu ispagnolu denuntziat sos comunes chi impreant s'euskera ebbia. In prus in s'ammentu populare de sa gente niune s'est ismentigadu comente sa politzia ispagnola nch'at serradu s'ùnicu giornale in euskera, Egunkaria, fundadu cun su dinari donadu dae sa gente. In s'istadu frantzesu s'ùnica limba ufitziale est su frantzesu, e ant protzessadu s calicuna iscola privada ca faghiant letzione in euskera, comente ant denuntziadu unu comunu bascu chi su ghennàrgiu passadu at decraradu s'euskera limba ufitziale.
“Su euskera est in sas carrelas, andamus totus a sas carrelas”
Medas espertos narant chi de sas 7.000 limbas chi a die de oe si faeddant in totu su mundu sa midade si nche diant pòdere mòrrere in custu sèculu. In su logu bascu no ant permitidu chi sa limba si perdat e pro custa resone giughent a in antis unu traballu mannu pro lòmpere a sa normalizatzione. Arresonos comente “S'euskera est su ùnicu giassu lìberu nostru”, “ Una limba non si perdet ca sos chi non la conoschent non la cherent imparare, ma ca sos chi la conoschent non la faveddant” o “Ite galanu est a irscurtare faeddende euskera” si podent leghere in medas domos, mallieddas, butecas.
Est unu pòpulu artivu pro giùghere a in antis una manifestatzione manna comente sa Korrika, in ue traballant chentinajas de voluntarios e mìgias de tzitadinos si prenant de energia pro sighire traballende pro sa limba issoro, pro sichire a bìvere in su mundu cun una prospetiva pròpia.
Sardu: Mauritziu Faedda